RUSSELL MCGREGOR: „Îmi doresc să am onoarea de a cânta cu o orchestra din România compozițiile lui George Enescu”

Doar două luni ne despart de reîntâlnirea cu muzica lui Strauss. L-am contactat pe dirijorul Russell McGregor care a fost amabil și ne-a acordat un interviu în exclusivitate, pe care îl puteți citi mai jos.

  1. Ai o relație specială cu publicul din România. Vei cânta pentru al 12-lea an consecutive în țara noastră. Aș vrea să te întreb dacă ai observant schimbări la noi?

Cu siguranță, da! S-au schimbat foarte multe în timp. De la drumuri, la condițiile de cazare până la modul de viață din marile orașe, totul s-a schimbat în bine.

  1. Cum a fost copilăria în Melbourne?

Acest oraș mi-a făcut copilăria mai frumoasă. La fel ca România, și Melbourne s-a transformat în cei 24 de ani de când am plecat de acolo. S-a extins, stilul de viață s-a îmbunătățit, iar faptul că este foarte aproape de pădure și de ocean, te ajută să duci un mod de viață relaxant.

  1. Ce fel de muzică ascultai în copilărie?

Simon and Garfunkel, The Doobie Brothers, AC/DC, bineînțeles, mai ales că trupa este din Melbourne. Billy Joel și Elton John sunt doi muzicieni pe care îi admir pentru că au putut să rămână în fruntea topurilor atâta vreme.

Vienna-Magic-fb-cover

Vienna Magic

  1. Îți amintești care a fost primul concert pe care l-ai văzut și ce impact a avut asupra ta?

Cu siguranță. Aveam 12 ani când mama mea m-a luat de la școală și m-a dus să văd un concert susținut de Melbourne Symphony Orchestra. Țin minte că am fost absolut fascinat de volumul și de căldura sunetului. Dirijorul de atunci (Donald Scotts) era un violinist exceptional, iar eu i-am spus mamei că aș vrea să-mi fie profesor. La vârsta de 15 ani am fost acceptat la „Performing Arts School” și am aflat cu bucurie că Donald Scotts îmi va fi profesor. Am studiat cu el timp de 8 ani și nu m-a învățat doar tehnica de a cânta la vioară ci mi-a vorbit și despre industria muzicală. El a avut o influență majoră asupra carierei mele.

  1. Cum ai devenit interesat de muzica clasică?

Tatăl meu era academician, iar mama era asistentă medicală, dar știa să cânte la pian. Amândoi iubeau muzica clasică. Aveam un pian în casă, dar o mătușă mi-a dat o vioară pe care am cântat până la vârsta de 28 de ani. Astăzi, fiica mea de 17 ani cântă pe aceeași vioară.

  1. Ți-a plăcut să cânți la vioară de la bun început?

La început mi-a plăcut. Dar au fost perioade, pe la 12-13 ani, când am vrut să renunț pentru că devenisem mai interesat de fotbalul Australian și de tenis. O singură dată am făcut o pauză de două săptămâni, dar apoi m-am întors la vioară pentru că mi-am dat seama că îmi lipsește.

  1. În ce moment al carierei ai decis că vrei să devii dirijor? Ce anume te-a determinat să faci acest pas?

După ce mi-am încheiat studiile la Școala de artă am urmat doi ani un curs de specializare pentru a deveni dirijor. Dar nu-mi doream neapărat acest lucru. Întotdeauna mi-am închipuit că voi fi un simplu violonist. De multe ori, eram dirijor în taberele de muzică, apoi am început să pun în scena multe baluri vieneze și astfel, eram obligat să fiu și dirijor. Așa că, în ultimii 10 ani, am început să fiu solicitat tot mai des în calitate de dirijor. Prima mea experiență în calitate de dirijor a fost cu musicalul „The Wizard of Oz”. Este un show extraordinar cu o muzică deosebită și trebuie să mărturisesc că am avut mari emoții înainte de reprezentație, dar după ce am cântat prima notă, emoțiile s-au risipit.

  1. Care sunt dirijorii preferați?

Leonard Bernstein, Sir Simon Rattle, Gustavo Dudamel și Claudio Abbado.

  1. De ce ai ales să te muți în Austria? Acolo competiția este mai mare, publicul are așteptări mai mari?

Inițial am venit la Viena pentru doar două săptămâni pentru a vizita câțiva prieteni muzicieni. M-am îndrăgostit de oraș și de scena culturală și mi-am dorit să încerc să-mi găsesc de lucru aici. A fost un proces de lungă durată în care am cheltuit aproape toți banii economisiți, am locuit în apartamentele unor prieteni muzicieni care erau plecați în turnee, deci mă mutam destul de des. Adaptarea a fost grea pentru mine pentru că initial nu știam niciun cuvânt în limba germană. De fapt, cariera mea a început cu adevărat după vreo 2 ani. Sunt foarte mulți muzicieni buni în Viena, așa că atunci când ți se oferă o șansă trebuie să dai tot ce ai mai bun. Cu siguranță nu a fost ușor, dar a meritat efortul acum când privesc în urmă.

  1. În calitate de dirijor, lași loc și inspirației de moment în timpul show-urilor live, sau totul trebuie stabilit în sala de repetiții?

Majoritatea muncii de dirijor este făcută în timpul repetițiilor pentru că trebuie să mă asigur că muzicienii știu exact ce vreau de la ei. Cum în timpul concertului nu poți vorbi cu ei, trebuie să îi inspiri. E drept că în sala de repetiții nu poți stabili atmosfera unui concert live, tocmai de aceea sunt atât de speciale momentele live. Experiența este unica de fiecare dată.

  1. Atunci când adaugi un element nou în show-urile tale, te gândești care ar putea fi reacția publicului?

Am mare respect pentru muzicienii din Johann Strauss Ensemble și știu că dacă repetăm cum trebuie un element nou, atunci îi vom putea convinge pe spectatori și le vom transmite o stare de bine. Sigur că există mereu o doză de risc, dar este un risc pe care mi-l asum, mai ales că realația cu spectatorii noștri este una specială, iar ei știu foarte bine că ne străduim să le oferim de fiecare data momente plăcute.

  1. Îți place să înregistrezi albume?

Îmi place, deși este un proces lung și obositor. Dar este plăcut să îți poți asculta interpretările mai târziu. Este important să înregistrăm albume pentru că astfel, oamenii vor putea lua muzica noastră peste tot cu ei.

  1. Știm cu toții că industria muzicală suferă, albumele nu se mai vând atât de bine. Este afectat și domeniul muzicii clasice?                           

Este foarte adevărat, iar această problemă nu ne-a ocolit nici pe noi. Astăzi poți descărca multă muzică de pe Internet, ai acces gratuit la înregistrări pe Youtube, așa că oamenii nu mai merg în magazine pentru a cumpăra discuri. Astăzi, așa arată industria muzicală.

  1. Există  piese pe care îți place să le asculți, dar pe care nu îți dorești să le dirijezi?

Probabil că operele italiene, deși îmi place să le ascult, nu prea îmi doresc să le dirijez. Este vorba despre o tehnică diferită de a dirija, tehnică pe care eu nu am avut timp să o dezvolt.

  1. Dar există piese pe care ți-ai fi dorit să le dirijezi, dar nu ai putut – fie din motive financiare sau alte motive artistice?

Am avut noroc că am putut să fiu pe scena alături de mari muzicieni. Pentru mine, punctual culminant a fost turneul în Australia alături de Johann Strauss Ensemble. E un sentiment minunat să cânți în fața publicului de acasă. Mi-ar plăcea să fac un program crossover în care să am sub baghetă muzicieni clasici, muzicieni de pop și de rock. Am câteva idei, dar este un proiect costisitor.

  1. Astăzi când oamenii sunt orientate spre visual, spre computer, iar zgmotul este din ce în ce mai present în viața noastră, crezi că în viitor va mai fi loc și pentru muzică?

Cu siguranță! Nu cred că un concert live, cu muzicieni pe scena, poate fi înlocuit de ceva! Muzica este un limbaj international care poate fi înțeles în orice țară, în orice cultură, fără să ai nevoie de traducere.

  1. Cum ai caracteriza generația de muzicieni de astăzi?                                     

Muzicienii au fost mereu foarte disciplinați. Cel care își dorește cu adevărat să devină muzician profesionist știe că trebuie să muncească mult. Iar tehnica de interpretare la diverse instrumente, nu s-a schimbat în ultimii 30 de ani.

  1. Există compozitori contemporani care îți plac în mod deosebit?

Îmi plac anumite piese scrise de compozitori contemporani, dar nu-mi plac toate piesele compuse de ei. Îmi place unele compoziții semnate de Penderecki, Berio, Shostakovich și Schoenberg.

  1. Există vreo diferență între publicul pe care-l ai în Austria, Italia și publicul din Australia, Asia, Europa de Est și Marea Britanie?

Nu sunt diferențe mari. Uite, în Japonia, chiar dacă oamenilor le place concertul, nu se manifestă cu bucuria pe care o vezi la restul lumii. Dar așa sunt ei, iar eu accept acest lucru.

  1. Cum stabilești setlistul unui concert? Ții cont de acustica sălii, de țara în care cânți?

Sala sau acustica nu vor schimba setlistul. Acesta se schimbă în funcție de mărimea orchestrei. În România am cântat de multe ori, așa că sunt atent la setlist pentru că nu vreau să cîntâm mereu aceleași piese. Publicul trebuie să se bucure mereu de ceva nou.

  1. Știu că îți place și rock-ul. Te-ai gândit să invite vreodată un chitarist de rock într-un concert?

Este una dintre cele mai mari dorințe ale mele. Am avut noroc să cântăm în Australia alături de o formative rock. Atunci chiar am cântat Tritsch Tratsch a lui Strauss în versiune rap. A fost extraordinar. Îmi doresc să am șansa să repet astfel de experiențe.

  1. Într-un alt interviu, ai declarant că îl apreciezi pe George Enescu. Există vreo șansă să ascultăm la București una dintre compozițiile lui?

Mi-am plăcea foarte mult să includ în repertoriu compozițiile lui Geore Enescu, totuși trebuie să spun că în formula actuală a Johann Strauss Ensemble nu pot fi cantata. Poate, cândva, voi avea onoarea să lucrez cu o orchestra din România, cu soliști români într-un concert la București.

  1. La final, te rog să transmiti un mesaj cititorilor noștri.

Decembrie este o lună specială, nu doar pentru că ne vom revedea în preajma Crăciunului, ci pur și simplu pentru că ne vom revedea cu aceeași bucurie. Publicul roman este aproape de sufletul meu și sunt onorat că voi avea șansa din nou să susțin un turneu prin țară. Am mulți prieteni în România și abia aștept să îi revăd. Vă promit că și în acest an concertul va avea aceeași energie debordantă și vă pregătim și câteva surprize.Vă aștept în sala de concert! Cele mai bune gânduri! Russell

Mulțumim!

 

Johann Strauss Ensemble & Russell McGregor revin în România pentru al 12-lea an consecutiv.

Bilete pentru spectacolele din țară:

Cluj (14 decembrie) http://www.ticketnet.ro/event.php?id=8839

Pentru concertul de la Sala Palatului din Bucureşti (21 decembrie), găsiţi bilete pe site-ul ticketnet.ro ( http://www.ticketnet.ro/event.php?id=8320 )

sau la standul Ticketnet din magazinul Unirea (etaj 2, aripa Calarasi, de luni până vineri de la 10:00 la 21:00).

Vă aşteptăm!

Echipa Spectaculis

 

 

Facebook Comments